 |
Vedere Vatra Dornei
Tara Dornelor
Vedere de pe Partia Parc
Turnul Primariei
Centru Vatra Dornei
Telescaun Vatra Dornei
Catedrala Sf. Treime
Izvorul Sentinela
Mai Multe Fotografii
|
 |
ISTORIE VATRA DORNEI
TRATAMENTE VATRA DORNEI
Vatra Dornei - Asezare
geografica
Vatra Dornei este un municipiu
situat in nordul Romaniei (Judetul Suceava), in inima Carpatilor Orientali,
la egala distanta fata de cele doua laturi ale lor (estica si vestica),
in cadrul culoarului depresionar ce desparte grupa nordica de grupa
centrala a acestora. Asezat la confluenta Bistritei Aurii cu cel mai
insemnat afluent al sau din cursul superior, Dorna, la o altitudine
de 802-808 m, si la 110 km sud-vest de municipiul Suceava, orasul
are o pozitie deosebit de favorabila fata de cele
mai importante cai de comunicatie.
Vatra Dornei este inconjurata de o serie de munti josi si mijlocii,
cu structura cristalina, cu aspect de muncele, alcatuiti din culmi
rotunjite care coboara in trepte - in nord-est Barnarelu (1321 m),
prelungirea masivului Giumalau; in sud Dealu Negru (1302 m); in nord
Runcu (1155 m), partea terminala a Muntilor Suhardului,
situati in unghiul de confluenta a Bistritei cu Dorna.
Dincolo de aceste culmi din imediata apropiere a orasului,
se ridica spre sud zidul vulcanic al Muntilor Calimani, spre
est muntii cristalini ai Bistritei si masivele Giumalau-Rarau,
iar spre nord culmile Suhardului,
toate acestea conferind un pitoresc deosebit cadrului in care este
asezat orasul Vatra Dornei. Sub raport climatic, Vatra Dornei se caracterizeaza
prin temperaturi medii anuale de 5 gr. C (media lunii iulie 15 gr.
C iar media lunii ianuarie -6 gr. C). Cantitatea medie anuala de precipitatii
trece de 600 mm iar numarul zilelor cu strat de zapada este de peste
120, fapt foarte important pentru practicarea
sporturilor de iarna.
Un aspect deosebit de important
este prezenta izvoarelor minerale, care impun o nota specifica zonei
Tarii Dornelor. Astfel zacamintele de ape carbogazoase dau un numar
de 37 izvoare, care apar pe teritoriul localitatilor Poiana Cosnei,
Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei,
Panaci, Glodu, Darmoxa, Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale
la Poiana Stampei, Dornisoara, Neagra Sarului si Dragoiasa.
Vatra Dornei - Scurt
Istoric
TOP
Istoria acestor locuri a fost integrata,
in primele secole de existenta a statului moldovenesc, in istoria
tinutului Campulung, care, fiind constituit sub forma unui "ocol domnesc",
se bucura de o larga autonomie. Locuitorii tinutului se considerau
oameni liberi, care nu aveau alta datorie fata de domnii tarii decat
de a efectua straja la hotare.
Recunoscand acest drept al locuitorilor ocolului, Aron Voda (1592-1595)
fixeaza straji la hotarul dinspre Transilvania, pentru a proteja pe
campulungenii care isi creasera, prin defrisare, proprietati in Tara
Dornelor. Masurile domnesti duc la o rapida dezvoltare a tinutului.
La sfarsitul secolului al XVI-lea este mentionata pentru prima oara
localitatea de la varsarea Dornei in Bistrita, pe la 1640 existand
aici deja o asezare infloritoare (Dorna pe Giumalau), la dezvoltarea
asezarii contribuind probabil si situarea sa pe drumul care lega Moldova
cu importantele centre comerciale si mestesugaresti Rodna si Bistrita,
din Transilvania. In Vatra Dornei exista o ruina care prin modul de
constructie aminteste de o cladire a secolelor
XVI-XVII. Aceasta ruina este situata la
gura paraului Chiliei, pe strada cu acelasi nume, adica tocmai acolo
unde si documentar se plaseaza inceputurile orasului. Aici, langa
asezarea de la poalele Barnarelului, a existat si un schit cu chiliile
aferente.
In 1775 Vatra Dornei, ca si nordul Moldovei, a intrat in componenta
Imperiului habsburgic. Pentru recunoasterea vechilor privilegii, locuitorii
tinutului au trebuit sa lupte aproape un secol cu noile autoritati,
succesul obtinut de comunele dornene in procesul cu statul austriac
a contribuit mult la prosperitatea si dezvoltarea in continuare a
tinutului. Statul austriac a fost interesat de exploatarea cat mai
completa a bogatiilor solului si subsolului Bucovinei, astfel, la
sfarsitul secolului al XVIII-lea, inginerul Anton Manz, a pus bazele
industriei extractive de fier si mangan in zona Dornei si Campulungului.
Intre anii 1780-1785 s-a construit soseaua Campulung
- Vatra Dornei
- Pasul Tihuta
- Poiana Stampei - Bistrita. Adevarata
dezvoltare a orasului a inceput dupa ce au fost cunoscute de catre
autoritatile austriece calitatile curative ale izvoarelor minerale
si ale turbariilor din zona (la 1812 se imbuteliasera deja la Poiana
Negrii 50000 de sticle). In 1845 se construieste la Vatra Dornei primul
stabiliment balnear.
In a doua jumatate a secolului XIX incepe amenajarea si modernizarea
statiunii, prin captari de izvoare, prin aplicarea primelor tratamente
cu namol de turba si mai ales prin construirea, in 1895, a instalatiilor
balneare moderne. In primul deceniu al secolului XX Vatra Dornei este
declarata oras. Dupa un scurt regres, provocat de primul razboi mondial,
orasul si statiunea cunosc o noua inflorire. In 1944, instalatiile
balneare au fost complet distruse de trupele germane in retragere,
aceasta punand problema refacerii aproape totale a statiunii si a
dezvoltarii ei.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, s-au ridicat noi constructii
balneare si cartiere de locuinte, impunandu-se si ca unul din centrele
de importanta nationala pentru practicarea sporturilor de iarna (schiul
si sania, pe pantele muntilor Dealu Negru, Runc si Barnarel, avand
partii atat pentru incepatori cat si pentru avansati). In acelasi
timp, orasul cunoaste si o dezvoltare industriala, bazata in principal
pe exploatarea lemnului si minerit.
Click pentru mai multe detalii !
Vatra Dornei - Indicatii
terapeutice
TOP
Abundenta izvoarelor minerale,
frumusetea peisajului, aerul ozonat, climatul submontan simulator,
la care se adauga ospitalitatea dornenilor, au contribuit la afirmarea
statiunii cunoscuta, tot mai mult, in tara si peste hotare. In fiecare
an, isi refac aici sanatatea peste 50.000
de oameni, si alte zeci de mii se odihnesc in frumoasa asezare balneclimaterica
a nordului carpatic, aflata intr-o noua
faza de modernizare, de adaptare la cerintele si exigentele balneologiei
si turismului modern.
Factorii terapeutici sunt datorati
unei clime tonifiante, aerului pur, care este lipsit de praf si de
particule alergice si este bogat in aerosoli rasinosi, izvoarelor
de ape minerale carbonate, feruginoase, usor bicarbonatate, sodice,
calcice, magneziene, hipotonice, precum si namolului de turba (adus
din Poiana Stampei). Statiunea este benefica indeosebi in tratamentul
bolilor cardiovasculare (dupa un infarct miocardic, in faza de postconvalescenta,
cardiopatie ischemica, insuficienta mitrala si aortica compensata,
insuficienta valvulara, hipertensiune arteriala, varice, sechele dupa
flebita, artiopatii periferice datorate aterosclerozei, nevroza cardiaca,
boala lui Raynaud).
Totodata, Vatra Dornei ofera tratament celor suferinzi de boli reumatismale
degenerative si diartritice (spondiloze cervicale, dorsale si lombare,
artroza, poliartroza, tendinita, tendimiozita, periartrita scapulohumerala),
celor aflati in stari posttraumatismale (dupa ce au suferit operatii
ale muschilor, oaselor, articulatiilor si s-au vindecat, dupa entorse,
luxatii si fracturi), celor acuzand boli ale sistemului nervos periferic
si central (pareze usoare si sechele minore polionevrotice, sechele
tarzii dupa semipareza si parapareza), boli endocrinologice (tulburari
prepubertale la copii hiperreactivi, hipertiroidie benigna si boala
lui Basedow in faza incipienta), boli ginecologice (sindrom ovarian
menopauzal), boli respiratorii (nevroza respiratorie), tulburari nervoase,
metabolice si nutritionale, tulburari digestive si de alt tip. Cele
doua baze de tratament aflate in statiune (Hotelul "Calimani"
si Complexul Balnear "Dorna") au o capacitate zilnica de peste 4.500
de proceduri terapeutice: bai calde in cada cu ape minerale, impachetari
cu namol si parafina, electroterapie, hidroterapie, masaj, gimnastica
medicala, sauna, mofete artificiale, chinetoterapie. Exista izvoare
speciale pentru cura interna cu apa minerala.
Tipuri de proceduri:
Bai calde cu ape minerale, bai calde de namol, impachetari calde cu
namol si parafina, cure interne cu ape minerale, electroterapie, hidroterapie,
fizioterapie, fitoterapie (solux, ultraviolete, ultrasunete, laser),
mofeta, gimnastica medicala.
Contraindicatii:
Boli infecto-contagioase, boli venerice, tumori maligne, hemoragii,
boli psihice, boli de natura tuberculoasa.
TOP
In concluzie
putem afirma ca relieful variat, traseele turistice ce duc prin
peisaje pitoresti in muntii invecinati, mirosul de brad, aerul
curat, puternic ozonizat care influenteaza in mod pozitiv starea
turistilor, toate acestea fac din
Vatra Dornei una dintre cele mai recomandate regiuni din tara
pentru petrecerea concediului si a timpului liber.
|
